vineri, 7 ianuarie 2011

Marin Sorescu - Iona

Inspirată din mitul biblic al omului înghiţit de un peşte, drama “Iona” dă naştere, de-a lungul celor patru tablouri, la interogaţii existenţiale grave, privitoare la: viaţă, moarte, singurătate, destin; prin această trăsătură, ea se încadrează în teatrul de idei, devenind un adevărat poem dramatic al neliniştii metafizice.
La o primă lectură, acţiunea ar putea fi rezumată astfel: Un pescar sărac, Iona, pe care norocul mereu îl ocoleşte, stă în gura unui peşte uriaş şi îşi aruncă năvodul într-o mare ostilă, care refuză să-i dea măcar un peşte (sau, poate, şi-a pierdut capacitatea genetică originară).
Omul vorbeşte cu dublul său lăuntric, întreaga “acţiune” fiind un solilocviu cu profunde implicaţii filosofice.





Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu